Expoziţia: Campaniile Armatei Române din anul 1917. Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz

    Evenimentul nu are loc in aceasta perioada
  • Biblioteca ASTRA, Corpul B
  • Expozitii temporare
Expoziţia: Campaniile Armatei Române din anul 1917. Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz

Durata: 25.10-20.11.2017
Vernisaj: Miercuri, 25 octombrie, orele: 11:00
Parteneri: Muzeul Național Brukenthal Sibiu, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu.
Curatori: Adrian Georgescu (Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu), dr. Bogdan Andriescu (Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu), dr. Toma-Cosmin Roman (Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu)


Text oferit de curatorii expoziţiei:

Expoziţia aduce în prim plan, prin textele explicative și materialul expoziţional etalat (publicații, fotografii, ordine, decorații și medalii militare de epocă), aspecte relevante privitoare la campaniile armatei române din vara anului 1917.

La finele anului 1916, ca urmare a înfrângerilor succesive în bătăliile de la Turtucaia, Sibiu, Braşov, de pe Jiu (lupte care au culminat cu pierderea capitalei după bătălia de pe Argeş-Neajlov), autorităţile române şi o mare parte a armatei au fost obligate să se retragă în Moldova.

În această situație, care impunea reorganizarea din temelii a armatei române, Marele Cartier General Român a solicitat sprijinul aliaţilor, francezii fiind cei care au răspuns rapid acestei cereri disperate a autorităţilor române, prin trimiterea unei misiuni militare, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot.

În condiții dintre cele mai dificile, prin efortul conjugat româno-francez, refacerea armatei române s-a încheiat până în iunie 1917, iar planul militar pentru frontul din Moldova a fost definitivat.

Bătălia de la Mărăști - începută în noaptea de 11/24 iulie prin atacul lansat de infanterie la ora 345 - a fost precedată de un bombardament puternic asupra poziţiilor inamice, distrugerile produse facilitând ofensiva trupelor terestre. La ora 630 satul Mărăşti a fost cucerit, după alte trei ore fiind ocupat dealul Teiuşul, iar mai apoi dealul Mănăştioara.

Avântul ofensiv al armatei române a fost însă frânt de victoria trupelor austro-ungare asupra celor ruseşti, în Galiţia. În faţa pericolului care venea din nord, întregul dispozitivul tactic din estul şi sudul Moldovei a fost regândit, o parte a trupelor fiind dirijate către nord.

După victoria românilor la Mărăşti, germanii au încercat străpungerea frontului, concomitent, atât în zona Oituz, cât şi în zona situată la nord de Focşani, ce avea ca principal punct strategic localitatea Mărăşeşti; prin cele două acţiuni ofensive, aflate în strânsă coordonare, Germania şi aliaţii săi de pe Frontul de Est (Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia) urmăreau scoaterea României din război şi pătrunderea în sudul Ucrainei, ceea ce ar fi creat premisele câştigării războiului în est.

Bătălia de la Mărăşeşti, continuarea în timp şi spaţiu a celei de la Mărăşti, a cunoscut trei faze importante, desfășurate pe parcursul a 28 de zile (24 iulie/6 august – 21 august/3 septembrie) și a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă până aproape de sfârșitul conflagrației mondiale. Prin durată, proporții și intensitate, a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc: statistic, Armata I-a Română a pierdut 27.410 oameni (16% din efectivul inițial), respectiv 5.125 morţi, 9.818 dispăruţi şi 12.467 răniţi; aliații ruși (Armata a IV-a) au avut și ei pierderi serioase, cifrate la 25.650 de oameni (7.083 morţi, 10.400 răniţi şi 8.167 dispăruţi), în timp ce, de cealaltă parte, Armata a IX-a Germană - principala grupare de forţe a inamicului - a pierdut 60.000/65.000 de oameni, morţi, răniţi şi dispăruţi.

Bătălia de la Oituz, care pentru România a fost una de apărare și menținere a liniei frontului, a început la două zile după cea de la Mărăşeşti, inamicul făcând eforturi uriaşe pentru a sparge frontul în această zonă. Cu toate acestea, succesul strategic a fost de partea armatelor româno-ruse, care au rezistat, iar Moldova nu a putut fi ocupată; de altfel, comandanţii germani și austro-ungari au recunoscut că aceste obiective nu au fost îndeplinite, din cauza neaşteptatei rezistenţe a românilor.

Admirabila comportare a armatei noastre a jucat un rol crucial şi în convingerea Antantei de a-şi respecta promisiunile făcute prin tratatul din 1916, întrucât, după ce România şi-a demonstrat slăbiciunile în 1916, aliaţii se gândeau în mod serios să nu-i mai susţină obiectivele de război.

Când se repetă acest eveniment:
    Evenimentul nu se repetă în următoarele 6 luni


0