INSTITUŢII

FILARMONICA DE STAT SIBIU

Biletele pentru concerte şi recitaluri sunt puse în vânzare la sediul institutiei şi în seara concertului la intrare.

Adresa institutiei:
str. Cetatii. Nr. 3-5,
550160 Sibiu Romania
Secretariat muzical :
Tel/Fax. 0040 269/ 21 02 64
Tel. 0040 269/ 206 508
Web: www.filarmonicasibiu.ro

In curând la Filarmonică:

Nu exista spectacole in perioada aceasta

Ştiri de la Filarmonică

Read More Filarmonica de Stat
Read More Vezi programul din luna aceasta
Read More Festivalul Artei Lirice
Read More Concerte Estivale
Read More Festival - Concurs Internaţtional de Interpretare Pianistică si Compoziţie "Carl Filtsch"
Read More Vezi toate evenimentele din Sibiu
Read More Repere istorice
Read More Alte instituţii de cultură

ISTORIA MUZICALĂ A SIBIULUI

Pagina 1 din 3 Pagina urmatoare

Din secolul al XV-lea documentele sibiene menţionează stipendierea unor organişti, până în prima jumătate a sec. al XIX-lea, când debutează procesul de modernizare a vieţii artistice în acest centru, personalităţi publice locale, instituţii laice, autorităţi eclesiastice, ordine religioase, muzicieni autohtoni sau stabiliţi aici au creat un climat propice afirmării artei sonore în formele consacrate de marile curente estice din evul mediu, timpuriu şi târziu, din epoca modernă, Renastarea, Clasicismul, Romantismul.
Muzicanţii “profesionişti locali” s-au organizat în anul 1598 într-o breaslă proprie, dar ei au existat şi activat la Sibiu cu mult înainte, fiind cunoscuţi sub denumirea de “Turner” până în secolul al XIX-lea. Punctul 6 din statut stipula obligaţia muzicanţilor “de a se întruni zilnic de 2 ori pentru 3 ore la repetiţii în turn”. Turner-ii dădeau reprezentaţii publice (orchestra era compusă din 6-8 instrumentişti) şi se confruntau cu concurenta muzicanţilor ce activau în afară breslei sau a ţiganilor.
În secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea Transilvania s-a integrat progresiv în domeniile culturii muzicale eropene. Au pătruns astfel aici forme de organizare a şcolilor şi instituţiilor muzicale din vest (Collegium musicum, Schola cantarum şi Schola latină), alături de genuri noi muzicale, instrumente tipice (specifice) barocului, dar mai cu seama care caracterizau viaţa muzicală din Europa.
În paralel cu dezvoltarea vieţii muzicale de la curţile principelui sau ale episcopilor se impun în viaţa socială a oraşului o seamă de personalităţi în calitate de admiratori şi susţinători ai muzicii baroc.
În acest context trebuie amintit cercul animat de Valentin Frank von Frankenstein, în care s-a evidenţiat în jurul anului 1665 Gabriel Reilich, compozitor şi organist.
Prosperitatea economică şi dezvoltarea culturală pe plan local au dus la stimularea vieţii muzicale.
Magistratul oraşului şi capii bisericii s-au străduit să atragă muzicieni cu competenţă de profesionişti pentru ocuparea posturilor de organişti, cantori sau cântăreţi de biserică. Dintre organiştii sibieni care şi-au înscris numele în viaţa culturală transilvăneana îi amintim pe Johannes Sartorius senior, Johannes Sartorius junior, care s-au evidenţiat şi în calitate de compozitori.
Apariţia primelor orchestre la curtea princepelui au facilitat pătrunderea instrumentelor la modă în stil baroc. Astfel, a început să se formeze cu timpul, fie pe cale particulară fie în şcolile umaniste, un curent care promova în mod susţinut pedagogia muzicală, fapt are a dus la formarea sistematică şi dezvoltarea cunoştinţelor de cultură muzicală în rândul tineretului.
La începutul veacului al XVIII-lea, poate chiar ceva mai devreme, se ofereau mici concerte în familiile patricienilor, în anul 1753 este amintită existenţa unei “societăţi muzicale”.
În deceniul VII poposesc aici primele ansambluri de vaudeville şi opera din Europa de vest, astfel ansamblul liric italian sub conducerea lui Livio Conţi sau altele venite din Germania şi Austria.

zoom da click pe o imagine de mai jos
1 2 3 4 5
Home|Evenimente|Institutii de cultura|Muzee|Istoria culturala|Personalitati|Biserici istorice
© 2011 Primaria Municipiului Sibiu | Design by MB Solutions SRL, All Rights Reserved.