Publicaţii culturale

publicatii
profil cultural

REVISTA PROFIL CULTURAL

Proiectul ”Revista Profil Cultural” a luat nastere în anul 2007, an în care Sibiul alături de Luxemburg a fost Capitală Culturală Europeană. Obiectivul acestei reviste a fost si a rămas promovarea valorilor culturale ale orasului Sibiu şi ale Transilvaniei. Aprecierile favorabile din partea specialiştilor, a cititorilor şi mass-mediei ne-au determinat şi motivat în acelaşi timp să ridicăm an de an nivelul calitativ al revistei.
Astăzi revista Profil Cultural acoperă un spectru larg de evenimente culturale din Transilvania dar si evenimentele culturale majore desfăsurate în alte zone. De-a lungul celor 3 ani de existentă am fost parteneri ai unor evenimente precum: Sibiu Capitala Culturală 2007, ArtMania (2008), TIFF (2007, 2008, 2009, 2010, 2011), Sighisoara Film Fest (2009, 2010), Cerbul de aur 2009, Salonul International de artă fotografică (2007, 2009), Sibiu Jazz (2007, 2008, 2009, 2010, 2011), Astra Film Fest (2007, 2009) sau Festivalul International de Teatru Sibiu (2007, 2008, 2009, 2010).
În 2009 revista Profil Cultural a intrat si pe tărâmul organizatoric prin realizarea unor serii de evenimente culturale: Concert cu orchestra simfonică Ausburgh (SUA), o serie de concerte fotografice, seri culturale la Biblioteca Astra, etc.
În momentul de faţă suntem singura publicaţie de informaţie culturală din Sibiu distribuită la nivel local şi regional în variantă tipărită (2000 exemplare) şi la nivel naţional – în format electronic – la peste 2000 abonati.

REVISTA EUPHORION

Revistã de literaturã si artã cu aparitie trimestriala, fondatã de Uniunea Scriitorilor din România in aprilie 1990.
Director de onoare: Stefan Augustin Doinas
Secretar general de redactie: Mircea Stanescu
Redactia: Sibiu, str. Avram Iancu nr.8
tel./fax: 069/21.20.94

TELEGRAFUL ROMÂN

Telegraful Roman este ziarul cu cea mai lunga existenta din istoria presei romanesti si este ziarul cu cea mai lunga aparitie din aceasta parte a Europei. Primul numar a aparut la 3 ianuarie 1853 sub indrumarea lui Andrei Saguna, episcop devenit din 1864 mitropolit al Transilvaniei pana la moartea sa in 1873.
Continutul ziarului cuprindea stiri atat din monarhia austriaca cat si din restul Europei, prioritate avand insa stirile din Transilvania precum si materiale despre agricultura, despre cartile romanesti aparute, despre meserii, despre arte , despre sarbatori si zile festive.
Pana in 1863 ziarul a fost publicat cu litere slavone, literele latine aparand din 1861. Dupa 1863, sub redactia lui Zaharia Boiu, ziarul a aparut numai in litere latine.
Pe parcursul anilor 1876-1877 a aparut si un supliment literar al ziarului cu titlul: 'Foisoara Telegrafului Roman', apreciat de personalitati de seama ale culturii romane cum ar Onisifor Ghibu si M. Eminescu.
De la primul numar si pana in prezent, difuzarea ziarului s-a facut pe baza de abonament.
Numar de numar sunt publicate versuri din creatia poetica a lui Eliade, Bolliac, Gr. Alexandrescu, Rosetti, Anton Pann, Bolintineanu, precum si poeti moldoveni: Asachi, Negruzzi, Alecsandri, C. Negri.
Doua nume de seama ale literaturii romane au debutat in Telegraful Roman: Alexandru Macedonki - la 26 nov. 1870 cu poezia 'Dorinta poetului' si Ilarie Chendi cu nuvela 'Emi'.
In cuprinsul ziarului au fost consemnate la vremea lor si marile evenimente istorice prin care a trecut poporul roman: Unirea Principatelor (1859), Independenta de Stat (1877), primul Razboi Mondial si Marea Unire (1918) precum si al doilea razboi mondial si pierderea Basarabiei si a Bucovinei.
Pe timpul dictaturii comuniste ziarul a trait cele mai nefaste vremuri fiecare numar fiind cenzurat de organele de partid.
De la Saguna si pana in prezent, toti mitropolitii Transilvaniei au fost indrumatori directi ai Telegrafului Roman, ei i-au desemnat pe redactori si au vegheat la pastrarea specificului acestei publicatii.

De-a lungul timpului au fost 23 de redactori la carma publicatiei:
Aaron Florian (1853),
Dr. Pavel Vasici (1853-1856),
Prof. Ioan Badila (1856-1857),
Visarion Roman (1857-1858),
Ioan Ratiu (1858-1862),
Zaharia Boiu (1863-1865),
Nicolae Cristea (1865-1883),
Matei Voileanu(1883-1887 si 1919-1920),
Dr. Remus Rosca (1887-1890),
Nicolae Ivan (1890-1892),
Silvestru Moldovan (1892-1895),
Dr. Nicolae Olariu (1895),
Gavril Hango (1895-1897),
Dr. Ilie Cristea (1898-1900),
Teodor V. Pacatian (1901-1917),
Dr. Nicolae Regman (1917-1918 si 1918-1919),
Dr. Gheorghe Comsa (1918),
Dr. Gheorghe Proca (1920-1934),
prof. Dr. Dumitru Staniloae (1934-1945),
prof. Dr. Corneliu Sarbu (1945-1948),
Dr. Emilian Vasilescu (1948),
Nicolae Mladin (1948-1967),
arhid. Gheorghe Papuc (1967-1978),
Pr. Prof. Dumitru Abrudan (din 1978 pana in prezent).

REVISTA TRANSILVANIA

Revista „Transilvania” a apărut la Brasov începând cu ianuarie 1868, sub conducerea lui George Bariţiu.
La sfârşitul anului 1878 revista isi inceteaza aparitia prin hotararea Comitetului ASTREI, rolul de organ al Asociatiei revenind ziarului Observatorul.
Din 1881 se reia editarea revistei dar la Sibiu, George Bariţiu, primul ei director. Revista apărea ca organ al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român.
Revista „Transilvania”, concepută a fi una cultural-ştiinţifică, a început cu publicarea unor articole de istorie şi documente, din diferite fonduri, privitoare la istoria Transilvaniei. Ea a devenit, de la primele numere, un adevărat magazin istoric.
În 1890, Bariţiu, care se apropia de eternitate, a predat ştafeta mai întâi lui Ion Popescu, apoi lui Zaharia Boiu, care au continuat opera.
În anul 1896 direcţiunea revistei a fost preluată de către experimentatul publicist şi lexicolog Corneliu Diaconovici, redactor şi director al mai multor reviste şi ziare din Transilvania.
În anul 1906, obosit de o viaţă foarte activă, Corneliu Diaconovici şi-a dat demisia de la conducerea Revistei „Transilvania” şi ASTRA. În adunarea generală de la Braşov, din 1906, secretari ai Asociaţiunii au fost aleşi
Octavian Goga şi Octavian Tăslăuanu.
De la sfarsitul lui 1906 revista Transilvania renunta la sectiunea literara si stiintifica aparand doar ca un buletin informativ sub denumirea de Analele Asociatiunii de patru ori pe an.
Din 1909, sub conducerea lui Octavian Taslauseanu, revista revine la forma initiala.
Dupa infaptuirea Romaniei Mari revista „Transilvania” a scăzut în interes, devenind mai mult un buletin de informaţii culturale.
În anul 1941, revista „Transilvania” şi-a reluat apariţiile sub conducerea istoricului literar Ion Breazu. Toate numerele apărute în anii 1941-1947 au înălţat revista.
In anul 1947, revista „Transilvania” a încetat să mai apară. Abia după două decenii şi jumătate, conducerea ţării a aprobat apariţia unei noi serii a „Transilvaniei” sub conducerea scriitorului şi criticului literar Mircea Tomuş.
Dupa decembrie 1989, noua conducere a revistei a promovat o linie superelitistă, cu deschidere către câţiva intelectuali, doar de o anumită linie. Numerele s-au împuţinat şi subdimensionat, registrul domeniilor s-a îngustat, interesul pentru revistă a scăzut astfel incat revista şi-a încetat din nou apariţia, în anul 2000.
În toamna anului 2000 Mircea Tomuş a fost chemat să editeze o serie nouă. În toamna anului 2002, Mircea Tomuş s-a retras de la conducerea revistei Transilvania, direcţiunea revistei a fost preluată de profesorul universitar Corvin Lupu.
Directorii succesivelor serii ale Revistei Transilvania:
George Bariţiu (director fondator, 1868 - 1889),
Ion Popescu (1890 - 1891)
Zaharia Boiu (1892 - 1895),
Cornel Diaconovici (1896 - 1906),
Oct. C. Tăslăuanu (1909 - 1914),
Andrei Bârseanu (1914 - 1919),
Ioan Georgescu (1920-1923)
Horia Petra-Petrescu (1923-1927)
Ion Agârbiceanu - Horia Petra-Petrescu (1928-1934)
Ion Breazu (1941 - 1946),
Mircea Tomuş (1972 - 1990),
Ion Mircea (1990 - 1999),
Mircea Tomuş (2000 - 2002),
Corvin Lupu (2002 - )

Home|Evenimente|Institutii de cultura|Muzee|Istoria culturala|Personalitati|Biserici istorice
© 2011 Primaria Municipiului Sibiu | Design by MB Solutions SRL, All Rights Reserved.