ISTORIA CULTURALĂ

istorie

Filme turnate la Sibiu

"Furtuna" (1959), cu Ion Besoiu

"Secretul cifrului" (1960), Regia: Francisc Munteanu

"La patru pasi de infinit" (1964), Regia: Francisc Munteanu

"Tunelul" (1966), Regia: Francisc Munteanu

"Haiducii" (1970), Regia: Dinu Cocea

"Mihai Viteazul" (1970), Regia: Sergiu Nicolaescu

"Despre o anumita fericire" (1973), Regia: Mihai Constantinescu

"Trei zile si trei nopti" (1976) Regia: Doru Nastase

"Lumini şi umbre" (1981), Regia: Andrei Blaier

"Fapt divers" (1984), Regia: Andrei Blaier

"Trenul de aur" (1987), Regia: Bohdan Poreba

"Plecarea Vlasinilor" (1982), Regia: Mircea Dragan

"Intoarcerea Vlasinilor" (1984), Regia: Mircea Dragan

"Amen" (2002), Regia: Costa-Gavras, Cu: Ulrich Tukur

"Den förste zigenaren i rymden" (2002 mini serial), Regia: Agneta Fagerström-Olsson

"Dracula II: Ascension" (2003 video)

"Dracula III: Legacy" (2005 video)

"Cocoşul decapitat" (2007), Regia: Radu Gabrea

"Gala" (2007, serial de televiziune). Regia: Ionel Popescu

"Carnera: The Walking Mountain" (2008), Regia: Renzo Martinelli

"Krabat" (2008), Regia: Marco Kreuzpaintner, Cu: David Kross

"Călătoria lui Gruber" (2008), Regia: Radu Gabrea

"O casă aparte" (2008 documentar), Regia: Thomas Beckmann, Martin Nudow

"Nunţi muzici şi casete video" (2008 documentar), Regia: Tudor Giurgiu

„Mânuşile Roşii" (2009), Regia: Radu Grabea

“Tatăl fantomă” (2010) Regia: Lucian Georgescu, Cu Marcel Iureş

“Ghost Rider 2”, (2010) Regia: Mark Neveldine, Brian Taylor, Cu Nicolas Cage

"Blutbruder teilen alles" / Frati de cruce (2011) (Austria)

Izvoarele înregistrează prima bibliotecă în Sibiu la 1330 care a aparţinut călugărilor dominicani. În clădirile prepoziturii catolice funcţiona la 1380 o şcoală care probabil era mult mai veche.
Sibienii descoperă avantajele tiparului încă de la inventarea acestuia. În sec. XV meşteri sunt trimişi la Mantua pentru a se iniţia în tehnica şi arta tiparului. Pictura care aparţinea stilului gotic, este reprezentată în această perioadă de frescă 'Rastignirea' din biserica Evanghelică, opera pictorului Johannes von Rosenau (1445), restaurata de Georg Hermann în 1650.
În domeniul sclupturii cea mai veche opera păstrată este Crucifixul aflat astăzi în Capela crucii, operă a meşterului Petrus Lantregen din 1417. În Ferula se păstrează pietre funerare de o certă valoare artistică datând din sec. XV-XVI.
Pătrunderea ideologiei umanismului şi Reformei în Transilvania, începe prin înfiinţarea în 1525 a primei tipografii de către Lucas Trapoldner, cu ajutorul lui Theobaldus Gryphius care scot în 1529 prima carte tipărită la Sibiu: Gramatica latină.
Începând din 1543 de sub teascurile acestei tipografii apar şi primele cărţi în limba româna în ideea propagării noii doctrine religioase, cea a luteranismului. În sec. XVII funcţionau la Sibiu 12 ateliere tipografice, dintre meşterii tipografi de amintit pe Mărcuş Pristorius şi Stephan Jüngling care vor fi urmaţi în sec. XVIII de Barth, Closius şi Martin Hochmeister.
La Sibiu se publică primul calendar din Transilvania la 1612 iar în 1788 se deschide prima librărie. În acelaşi an Martin Hochmeister scoate prima revistă de teatru din Ardeal, 'Theatral Wochenblatt'. Tot la Sibiu se deschide şi primul atelier de litografie din Transilvania datorat lui E.A.Bieltz, Carl Albrich şi Franz Neuhauser. În atelierul lui Samuel Filtsch apare şi 'Gramatica Româneasca' a lui Ioan Heliade Rădulescu. În domeniul învăţământului Sibiul face mari progrese.
În 1555 şcoala veche se transformă în Gymnasium care este dotată 2 ani mai târziu cu o bibliotecă. Dascălii erau aduşi din Germania şi Elveţia. Învăţământul se desfăşura atunci în limba latină. În sec. XVIII Sibiul devine cel mai puternic centru al învăţământului săsesc din Transilvania. În domeniul literaturii de semnalat prezenţa marelui umanist Nicolaus Olahus, a lui Georg Reicherstorffer (1495-1554), Conrad Haas, care la Sibiu a descoperit rachetă în mai multe trepte, umanistul Valentin von Franckenstein, Ioan Molnar Piuariu, care scoate la Sibiu prima carte româneasca de medicină. Numeroşi istorici şi-au desfăşurat activitatea la Sibiu în această perioadă, cum ar fi Christian Schesäus (1535-1585) autorul la 'Ruinele Panoniei', Mathia Miles (1639-1686), Georg Kraus (1607-1679) autorul la Siebenbürgische Chronik, Michael Hissman, iluminist de valoare europeană, membru al academiei din Göttinger, Johann Seivert şi Johann Kinder. În sec. XVI-XVII se formase la Sibiu o adevărată şcoală de meşteri pietrari ce lucrau pentru patricienii oraşului ancadramente de porţi, pietre funerare şi blazoane în stilul Renaşterii dar păstrând şi elemente ale goticului târziu. Cei mai cunoscuţi dintre ei sunt Elias Nicolai şi Sigismund Möss.
Domeniul picturii este reprezentat de Johann David mort în 1585 sub dărâmăturile Turnului Sfatului şi de Franz Neuhauser. Lucrările acestuia inspirate de barocul vienez, pot fi admirate la Muzeul Brukenthal. Sunt numeroase preocupările pentru muzică şi teatru. Maestrul Johann West este adus în 1670 la Sibiu pentru a instala noua orga din Biserica Evanghelică cu 85 de registre, 75 de registre auxiliare şi 6002 de fluiere, care funcţionează şi astăzi. La 1598 a luat fiinţă bresla muzicanţilor iar Martin Hochmeister deschide primul teatru din România în 1778.
La sfârşitul sec. XVIII apar primele biserici româneşti din piatră care au rămas până astăzi.
În secolul XIX, Sibiul cunoaşte o dezvoltare cultural artistică fără precedent. La sfârşitul secolului XVIII guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, îşi formează o bogată biblioteca, colecţii de antichităţi şi de artă, menţionate deja în anul 1773 în Almanach von Wien. Deschise pentru public din anul 1817, aceste colecţii au pus bazele prestigiosului lăcaş de cultură de astăzi - Muzeul Brukenthal. În această perioadă apar zeci de reviste şi ziare în germană alături de primele ziare româneşti. În 1853 Andrei Şaguna publică Telegraful Român care se publică şi astăzi fiind astfel cel mai vechi ziar din S-E Europei.
În 1868 ASTRA scoate revista Transilvania, iar Ioan Slavici scoate în 1884 ziarul Tribuna.
La 4 noiembrie 1861 s-a înfiinţat ASTRA - Asociaţiunea Transilvana pentru Literatura Romană şi Cultura Poporului Român. Comitetul de organizare a fost format din George Bariţiu, Andrei Şaguna, Timotei Cipariu, Axente Sever şi Ioan Puşcariu.
Teatrul sibian cunoaşte progrese importante prin organizarea din 1855 de stagiuni permanente.
În domeniul picturii se remarca Fr. Schullerus (1866 - 1898), Carl Dörschlag (1832-1917), Robert Wellmann (1866-1949), Arthur Coulin (1869-1912) şi Octavian Smigelschi (1866-1912).
Sfârşitul sec. XIX înregistrează la Sibiu şi prima proiecţie cinematografică, la doar 3 ani de la primul experiment mondial al fraţilor Lumiere.
Activitatea muzicală se îmbogăţeşte prin înfiinţarea Corului bărbătesc Hermania (1860) şi a Reuniunii române de muzică (1881) În 1895 se deschide Muzeul Societăţii Ardelene pentru Ştiinţele Naturii, actualul Muzeu de Istorie Naturală.
În 1906 Biblioteca ASTRA se mută în noul Palat al Asociaţiunii, devenind una dintre cele mai mari biblioteci din ţară.
După unirea de la 1918, Sibiul înregistrează un ritm alert de dezvoltare social-culturala, un accent deosebit punându-se pe dezvoltarea învăţământului. Fostul Gimnaziu iezuit este transformat în liceu cu limbă de predare româna, în 1919 luând numele de Liceul Gheorghe Lazăr. În perioada interbelică de consemnat întemeierea grupării intelectuale 'Thesis' de către Alexandru Dima, la care aderau printre alţii Lucian Bologa, Emil Cioran, Horia Petra Petrescu, etc. Lucian Blaga înfiinţează Cercul Literar (1942-1947) grupând tineri scriitori precum St. Augustin Doinaş, Radu Stanca, şi Nicolae Balota.
În 1944 se înfiinţează grupul folcloric 'Junii Sibiului', cel mai vechi ansamblu folcloric din România care promovează cântecul şi dansul specific satelor din Mărginime. În 1949 se înfiinţează Filarmonica de Stat Sibiu în paralel cu noul Teatru de Stat (din 1956 şi cu o secţie în limba germană) şi Teatrul de păpuşi (actualul Teatru Gong), cu secţii în româna şi germana.
În cadrul Filarmonicii ia fiinţă orchestra populară 'Cindrelul'. În 1953 se înfiinţează Scoala Populară de Artă iar în 1956 Filiala Sibiu a Uniunii Artiştilor Plastici. Printre membrii săi s-au numărat, sau se numără: Hâns Hermann, Rhea Silvia Radu, Sieglinde Bottesch, Rodica şi Ioan Chisu, Simion Costea, Gabriela Florescu, Nicolae Barcan, Kurtfritz Handel, Eugen Tăutu, etc.
Din 1972 reapare revista Transilvania iar din 1978 se constituie Asociaţia Scriitorilor, având printre membrii fondatori pe Pau Constant, Georg Scherg, Mircea Tomuş, Ioana Postelnicu, Wolf Aichelburg, Joachim Wittstock.
Numeroase festivaluri cultural artistice încep să prindă contur, cel mai important fiind Festivalul de Jazz din 1973.
După căderea comunismului, noi manifestări cultural artistice se organizează, unele din acestea devenind tradiţionale, cum ar fi Festivalul Internaţional de Teatru sau Festivalul Medieval.
În 2004 Consiliul de Miniştrii ai Uniunii Europene au decis că Sibiul să fie Capitala Culturală Europeană în 2007, împreună cu Luxemburgul.

Home|Evenimente|Institutii de cultura|Muzee|Istoria culturala|Personalitati|Biserici istorice
© 2011 Primaria Municipiului Sibiu | Design by MB Solutions SRL, All Rights Reserved.